Biserica de lemn din Straja
Biserica de lemn din Straja, judeţul Cluj.
Biserica cu acoperișul refăcut de meșterii maramureșeni din Bârsana, foto: aprilie 2011.
Interiorul navei
Nașterea lui Iisus
Iisus înaintea lui Caiafa
Încununarea cu spini
Punerea în mormânt
Bolta naosului: Sf.Duh
Bolta altarului: Sf.Treime
Icoană împărătească: Sf.Nicolae cu Maria și Iisus
Icoană împărătească: Arhanghelul Mihail
Biserica de lemn din Straja, comuna Căpușu Mare, județul Cluj, datează din perioada 1720-1730[1]. Are hramul „Sfinții Trei Ierarhi” . Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: cod LMI CJ-II-m-B-07768.
Istoric și trăsături
Straja, localitate menționată documentar din anul 1219 (Gnezted), păstrează un interesant monument istoric, biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, construită la îneputul sec. al XVIII lea. Lăcașul, realizat din lemn de stejar, material durabil, se compune din altar, naos și pronaos. Latura de sud, unde se află și intrarea în biserică este protejată de pridvor, iar deasupra pronaosului se ridică turnul clopotniță. Învelitoarea șarpantei e din șindrilă. Altarul semicircular detașează și particularizează acest monument, potențându-i valoarea arhitecturală. În acest caz deslușim aici o încercare de „imitare” a arhitecturii medievale de zid printr-un material neadaptat acestei planimetrii.
Interiorul lăcașului conservă încă pictura murală, de factură populară, datând din anul 1806. Rânduiala scenelor religioase respectă Erminia post-bizantină tradițională. Pe boltă apare Sf.Treime și Maria cu pruncul, Serafimii, iar pe pereți se vede teoria Sfinților Ierarhi. Iconostasul prezintă tradiționalele registre cu Apostoli, Prooroci, iar în partea superioară Răstignirea, fiind datată prin inscripție în anul 1796. Bolta naosului prezintă în ax imaginile în medalioane a Celui vechi de zile, Pantocratorului, Sf. Duh și Maica Domnului. De o parte și de alta au fost zugrăvite scene din ciclul Hristologic și cel Marial (Sf.Maria, Sf.Duh, Bunavestire, Nașterea lui Iisus, Botezul Domnului) o atenție deosebită fiind acordată Patimilor. Pronaosul, adăugat ulterior, nu este decorat.
Pictura murală a bisericii se datorează zugravului Dumitru Ispas din Gilău, care lucrează aici în colaborare cu fiul său Ștefan. Maestrului Ispas i se datorează decorul pictat al multor biserici de lemn din bazinul Someșului Mic sau din părțile sălăjene: Sânpaul, jud. Cluj, 1788; Agârbiciu jud. Cluj, 1801; Dângău Mic, jud. Cluj, 1802; Muntele Rece, jud. Cluj, 1803; Finișel, jud. Cluj, 1807; Păniceni, jud. Cluj, 1809; Tăuți, jud. Cluj, 1829; Petrindu, jud. Sălaj, 1835 (biserică transferată la Muzeul Etnografic al Transilvaniei „Traian Vuia” din Cluj). Creația maestrului zugrav din Gilău este de fiecare dată semnată (...„prin mâna mea smeritul zugrav Dimitrie Ispas” etc.). În absida altarului se păstrează fragmentar următoarea inscripție , redactată în română cu caractere chirilice: „Cine se vor întâmpla a sluji în această sfântă biserică ca să fie dator a pomeni...Teodor, Iov, Ioan, Dimitrie, Marie, ...neamul lor ca și pre dânșii să-i ierte milostivul Dumnezău. Zugrăvitu-s-au acest sfânt altar al doilea ... meșterul zugrav Dimitrie Ispas și Ștefan, 1806. Și fiind preot popa Teodor de la Agârbici cu ...Petre. Ficurator a fost Tătar Onisie, birăul satului Costea Teodor, sfătul au fost Costea Gheorghe august în 15.[2]
Lăcașul a fost ridicat de către credincioșii satului, în prima jumătate a secolui al XVIII-lea. Nu se află urme scrise despre data zidirii, dar s-a păstrat amintirea în popor că a fost construită de același meșter, rămas anonim, care a zidit și biserica din Agârbiciu între anii 1720-1730.
Se spune că o parte a bisericii, altarul și pronaosul, au fost construite în jurul anilor 1550-1600, în parohia Finciu și aduse în prima jumătate a secolului al XVII-lea pentru a fi reclădite în Straja.
Starea proastă a acoperișului a dus la degradarea în timp a valoroasei picturi murale. Recent a fost reacoperită cu draniță pe cheltuiala credincioșilor, la stăruința epitropului Costea Ioan. Aceiași meșteri maramureșeni din Bârsana care au executat lucrarea au ridicat și o troiță și o nouă poartă de intrare.
În biserică se păstrează obiecte de mare valoare artistică și istorică: icoane pe lemn, 7 icoane pe sticlă, 4 cărți vechi: Octoihul Mare (1742), Evangheliar (1770), Cazania (1768), Minologion (1781), ultimele trei fiind tipărite de Mitropolia Moldovei.
Note
Bibliografie
- Sabău, Nicolae (). „Biserici de lemn din Podișul Transilvano-Someșean”. Monumente istorice și de artă religioasă din arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului,: 193–226, Cluj.
- Istoricul Bisericii de lemn din Straja (1978) - preot Nicolae Salvan
Vezi și
- Straja (Căpușu Mare), Cluj
Imagini din exterior
-
Drumul Căpușu Mare-Straja -
Biserica în vârf de deal -
Poarta -
Drumul spre biserică -
Biserica (nord-vest) -
În cimitir -
Biserica (nord) -
Biserica (est) -
Portalul intrării -
Unul din stâlpii prispei -
Pe prispă... -
Absida altarului, vedere din sud-est -
Absida altarului, vedere din nord-est -
Urme ale mutării -
Suport -
Latura de nord a bisericii -
Absida altarului, vedere sudică -
Clopotniţa bisericii -
Vedere de ansamblu din sud-vest -
Vedere de ansamblu din sud-est -
Absida altarului -
Toaca -
Altarul semicircular -
Epitropul Costea Ioan (foto, dreapta)
Imagini din interior
-
Masa altarului -
Piciorul mesei -
Pictura altarului -
Pictura altarului: Sfinții Ierarhi -
Pictura altarului -
Antimis -
Heruvim -
Pictura altarului -
Detaliu pictură, timpanul de vest al naosului -
Catapeteasma -
Icoană pe sticlă -
Icoană pe sticlă -
Pictura naosului, latura de nord -
Pictura naosului -
Icoane pe sticlă și cruce în pronaos -
Iisus Pantocrator (1767) -
Bolta naosului: Maica Domnului -
Pictura naosului -
Pictura naosului -
Pictura naosului -
Sf.Nicolae -
Iisus Hristos -
Răstignire -
Icoană pe sticlă -
Arhanghelul Mihail -
Icoană pe sticlă -
Botezul Domnului -
Pictura naosului -
Pictura naosului -
Pictura naosului: latura de sud -
Maica Domnului cu pruncul -
Interiorul navei
