Biserica de lemn din Cojocna
Biserica de lemn „Intrarea în biserică a Maicii Domnului” din Cojocna, județul Cluj, foto: mai, 2011.
Biserica de lemn din Cojocna, județul Cluj
Veche intrare pe latura sudică
Târnațul de pe latura sudică
Clopotele
Piciorul mesei altarului
Ușile împărătești
Interiorul navei
Icoana de hram
Sfântul Nicolae
Sfinții apostoli Petru și Pavel
Catapeteasma
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica de lemn din Cojocna
Biserica de lemn din Cojocna, comuna Cojocna, județul Cluj, datează din anul 1796 [1]. Are hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: CJ-II-m-B-07573.
Istoric și trăsături
Biserica de lemn Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Cojocna, situată în mijlocul cimitirului sătesc, a fost construită în 1795-1796, pe colina din partea nord-estică a localității și refăcută la anumite perioade de timp, în anii 1850, 1875 și 1880.
Este o construcție atipică pentru zonă, ca si biserica din Apahida vecină, întrucât e clădită din bârne de brad, îmbinate în cheotoare dreaptă și în coadă de rândunică și așezate pe o fundație de piatră, probabil de la început. Nu este exclusă cumpărarea ei de la meșteri dintr-o zonă de munte, dată fiind puținătatea lemnului de construcție din aria de silvostepă a Câmpiei Transilvaniei, despre care biologii clujeni afirmă că n-ar fi fost niciodată împădurită și n-ar fi trecut prin procese de defrișare masivă, cum se considera până nu demult.
Din punct de vedere planimetric evidențiază același tip de pronaos și naos înscrise într-o formă rectangulară, ce continuă spre răsărit cu absida poligonală, decroșată, a altarului, cu acoperiș separat, mai scund decât restul bisericii. Acoperisul se întinde și peste târnațul fixat pe toată lungimea sudică a construcției. O particularitate a turnului-clopotniță este reprezentată de forma ei.
Pronaosul este tăvănit, iar pe grinzile lui laterale sunt fixați stâlpii susținători ai turnului clopotniță, cu un sistem mai complicat de consolidare decât la alte biserici, cu galerie deschisă, cu arcade si coif octogonal. Bolta semicilindrică din naos este înălțată pe pereții laterali, dar susținută pe câte o bârnă din interiorul edificiului. Acoperișul pentru pronaos și naos este unitar, întretăiat de forma sveltă a turnului.
Vezi și
Note
- ^ Lăcașuri de cult din România
Bibliografie
- Cîmpian, Felicia Elena (). Bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Aspecte istorico-etnografice și arhitectură tradițională. Cluj Napoca: Risoprint. ISBN 973-656-219-0.
- Cîmpian, Felicia Elena (). Pictura și elementele decorative în bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Cluj Napoca: Risoprint. ISBN 973-656-220-4.
- Cristache-Panait, Ioana (). „Valențele istorice și artistice ale bisericilor de lemn din județul Cluj, propuse pe lista monumentelor”. Monumente Istorice și de Artă. 1980 (I): 32–41.
- Cristache-Panait, Ioana (). „Decorația sculptată a monumentelor istorice din lemn din județul Cluj”. Monumente Istorice și de Artă. 1980 (I): 42–47.
- Cristache-Panait, Ioana (). „Considerații privind tipologia monumentelor istorice de lemn din județul Cluj”. Revista Muzeelor și Monumentelor, Monumente Istorice și de Artă. 1981 (I): 57–61.
- Monumente istorice și de artă religioasă din arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului. Cluj Napoca: Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului. .
Legături externe
- Monumente istorice din România - Fișă și localizare de monument
Imagini din exterior
-
-
Biserica din depărtare -
Biserica (sud) -
Butea bisericii -
Biserica (sud-est) -
Butea bisericii -
Biserica (nord-vest) -
Biserica (vest) -
Târnațul de pe latura sudică -
Veche intrare -
Detaliu portal -
Detaliu portal -
Scara de acces spre clopotniță și cor -
Târnațul de pe latura sudică -
Absida altarului -
Absida altarului -
Butea bisericii -
Fereastră -
Îmbinări -
Pridvorul de la intrare -
Biserica (sud-vest) -
Târnațul de pe latura sudică -
Butea bisericii (detaliu, stâlpi de susținere) -
Biserica (sud-est) -
Intrarea -
Îmbinări -
Turnul -
Altarul de vară -
Târnațul de pe latura sudică -
Cruce veche de piatră -
Absida altarului -
Console -
Îmbinări -
Console -
Cruce veche de piatră -
Cruce veche de piatră
Imagini din interior
-
Pictură la casa parohială care ilustrează evoluția localității și a celor două biserici românești, ortodoxă și greco-catolică -
Masa altarului -
Epitaful -
Piciorul mesei altarului -
Cruce veche de lemn -
Preotul paroh Rednic Georgel -
Icoană pe sticlă -
Icoană pe sticlă -
Icoană pe sticlă -
Icoană pe sticlă -
Icoană pe sticlă -
Icoană pe sticlă -
Icoană pe sticlă -
Icoană pe sticlă -
Prapur -
Patimile lui Iisus -
Răstignirea Domnului -
Prapur -
Ușile împărătești (detaliu) -
Icoană pe lemn -
Iconostasul văzut din corul bisericii -
Iconostasul văzut din corul bisericii -
Pronaosul și corul bisericii -
Icoană pe sticlă -
Icoană pe sticlă -
Catapeteasma -
Interiorul navei -
Iconostasul -
Ușile împărătești -
Patimile lui Iisus -
Coborârea de pe cruce -
Patimile lui Iisus -
Intrarea Maicii Domnului în biserică -
Iisus Hristos -
Maica Domnului -
Sf. prooroc Ioan Botezătorul
