Biserica de lemn din Mănăstirea, Maramureș

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din satul Mănăstirea, comuna Giulești, județul Maramureș, foto: noiembrie 2009.
Parohia Giulesti, Șematismul Episcopiei greco-catolice a Maramureșului, 1936 (retipărit în 2011)

Biserica de lemn din satul Mănăstirea, comuna Giulești, județul Maramureș a fost construită în secolul XVIII. Lăcașul de cult este unul vechi greco-catolic și are hramul „Sfinții Arhangheli”, fiind înscris pe lista monumentelor istorice, cod LMI MM-II-m-A-04597. Conform Șematismului Episcopiei greco-catolice a Maramureșului, apărut în 1936, anul construcției bisericii de lemn este 1764.[1]

Istoric și trăsături

Comuna Giulești este o fostă reședință a cneazului Gyula (Ghila), fiul nobilului Dragoș care a constituit o locotenență regală, semnalată pe la 1317 înaintea venirii lui Bogdan I în Moldova. În jurul anului 1364 așezarea avea drept preot - primul atestat în Maramureș - pe Mirizle, fiul lui Gyula. O veche biserică de piatră ar fi fost ridicată aici în 1509. În 1888, în centrul Giuleștiului, este construită (și sfințită) o nouă biserică de piatră (greco-catolică), cu hramul "Adormirea Maicii Domnului, conform datelor din Șematismul Episcopiei greco-catolice a Maramureșului, apărut în 1936. Biserica veche de lemn, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din vechiul sat Mănăstirea, de pe raza comunei Giulești, este construită în anul 1764, conform aceluiaș Șematism al Episcopiei greco-catolice a Maramureșului din 1936, fiind cunoscută și sub numele de Mănăstirea Giuleștilor. Această biserică se află pe locul unui mai vechi lăcaș monahal care ființase acolo de pe la 1560. Mănăstirea, ca așezământ monahal, se spune că ar fi funcționat doar până în 1782, pe vremea împăratului de la Viena, Iosif al II-lea. Arhaica bisericuță de lemne posedă un clopot datat 1679, fiind ridicat în turla de lemn, și acționat cu două frânghii ce dau în pronaos și un monument funerar din piatră, datat 1712. Frescele pe lemn sunt atribuite lui Gheorghe, zugrav din Desești și datate 1783. Un singur perete, cel de la intrare, a fost pictat și la exterior, amintind într-un fel de legăturile cu vechile mănăstiri moldave. Icoana Maicii Domnului de la Bixad, icoană făcătoare de minuni, a zăbovit aici o perioadă, fiind mutată într-o vreme de restriște de la Mănăstirea Părinților bazilieni de la Bixad [2], după care a revenit la vechiul așezământ monahal al Părinților bazilieni din Țara Oașului. După 1948, când Biserica Română Unită a fost scoasă în afara legii de noile autorități comuniste de la București, faimoasa icoană a luat din nou calea pribegiei, fiind ascunsă o vreme de călugării bazilieni alungați de la Bixad, pe la sătenii din zonă. Astăzi, respectiva icoană se află în mănăstirea Prilog a Părinților bazilieni. [3][4][5][6]

Înaintea restaurării dulgheriei și tâmplăriei (frescele pe lemn nu au fost deocamdată restaurate, fiind destul de afectate de secolele trecute prin afumare, praf și igrasie), probabil prin anul 2000, niște străini de satul Mănăstirea fotografiaseră și filmaseră peste zi sfintele odoare, frescele, praporii, icoanele sculptate și cele pictate pe sticlă, ușile împărătești lucrate-n aramă, iar în noaptea următoare 22 de icoane, sfinte odoare și ușile din aramă înflorată ale altarului au fost furate de niște necunoscuți. Poliția alertată imediat ar fi descoperit repede o parte din autori (rromi) și din cele furate, dar mai bine de jumătate dintre acestea fuseseră deja ilegal trecute peste granițele țării.

Biserică simultană

Lăcașul de cult, singurul din sat, este folosit în prezent ca biserică simultană. Astfel, duminica și la sărbători, doi preoți oficiază slujbele religioase, în două etape, una pentru enoriașii greco-catolici și apoi alta, pentru cei ortodocși.

Vezi și

Legături externe

  • CIMEC - Fișă monument Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Fișă și localizare de monument

Note

  1. ^ Şematismul veneratului cler al Eparhiei Greco-Catolice Române a Maramureşului pe anul 1936 retipărit în 2011,  
  2. ^ Bzi.ro, Echipa (), Bixad si povestea icoanei facatoare de minuni. GALERIE FOTO, BZI.ro 
  3. ^ daniel.sarbu (), Ultimul calugar bazilian de la Bixad povesteste istoria manastirii greco-catolice inchisa de Securitate, ClujToday 
  4. ^ Istoria cutremurătoare a Icoanei făcătoare de minuni de la Mănăstirea Bixad (în engleză), Gazeta de Nord Vest,  
  5. ^ FOTO: Adevărata icoana a Maicii Domnului de la Bixad se află de azi la Prilog | e-communio.ro, www.e-communio.ro 
  6. ^ Cercel, Ovidiu (), Icoana facatoare de minuni de la manastirea Bixad! Minunile savarsite de Maica Domnului prin aceasta icoana, Cap Limpede 

Imagini din interior


Imagini din exterior


v  d  m
Biserici de lemn din Maramureș
Valea Cosăului Biserica de lemn din Sârbi Josani
Valea Marei

Desești · Breb · Hoteni · Hărnicești · Sat-Șugatag · Mănăstirea · Berbești

Valea Izei
Valea Vișeului

Borșa din Jos · Mănăstirea Moisei · Moisei Susani · Repedea · Poienile de sub Munte · Rona de Jos · Ruscova-Oblaz · Crăciunești

În Ucraina

Mocra Rusă · Poiana Cobâlea · Apșița · Apșa de Mijloc, Susani · Apșa de Mijloc, Josani · Apșa de Jos · Nereșnița · Târnova · Darva · Domneștii Mari · Domneștii Mici · Duleni · Sândreni · Dănilești · Crăinicești · Săclânța · Duboșari · Săliștea de Jos