Acest articol se referă la limba vorbită în America de Sud. Pentru alte utilizări, vedeți Quechua (dezambiguizare).
Quechua
Qhichwa Simi / Runa Shimi / Runa Simi
Vorbită în
Argentina, Bolivia, Chile, Columbia, Ecuador și Peru
Regiuni
Anzii Cordilieri
Număr de vorbitori
circa 14 milioane, dintre care 10.5 milioane vorbitori nativi (locul 65)
Sistem de scriere
alfabetul latin
Clasificare
Quechuan
Quechua
Statut oficial și codificare
Limbă oficială în
Peru și Bolivia
Organ de reglementare
Academia Mayor de la Lengua Quechua
ISO 639-1
qu
ISO 639-2
que
ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect)
que[1]
Quechua, în limba quechua, Qhichwa simi, sau Runa Simi, este o limbă nativ americană a Americii de Sud. A fost vorbită de-a lungul munților Anzii Cordilieri cu mult înainte de constituirea Imperiului Inca, care a folosit-o ca limbă oficială. Quechua este larg folosită astăzi în diferite regiuni ale Anzilor și a Altiplano, prezentând diferite varietăți, care sunt cunoscute sub numele colectiv de dialecte quechua, fiind astăzi vorbită de peste 14 milioane de oameni (dintre care cel puțin 10 milioane sunt vorbitori nativi) din America de Sud, incluzând Peru, sud-vestul și centrul Boliviei, sudul Columbiei și al Ecuador-ului, nord-vestul Argentinei și nordul Chile. Este cea mai răspândită limbă vorbită de locuitorii nativi ai celor două Americi.
Deși a fost tratată la modul general ca o singură limbă, cei mai mulți dintre lingviști consideră că ceea ce se numește quechua este o familie de limbi de tip quechua, având aproximativ 46 de dialecte, care pot fi grupate în cel puțin șapte limbi.[2][3][4]
Quechua este o limbă regulată aglutinantă, spre deosebire de limbile de fuziune. Ordinea normală într-o propoziție este SOV (subiect - obiect - verb). Numărul mare de sufixe schimbă semnificația cuvintelor, conferindu-le nuanțe subtile de sens. Printre cele mai notabile aspecte gramaticale se numără conjugarea bipersonală (verbele trebuie să fie conjugate simultan în relație cu subiectul și obiectul), evidențialitatea (indicarea sursei și a gradului de cunoaștere al afirmațiilor), particule indicând topicul, precum și sufixe indicând cine este beneficiarul unei acțiuni, respectiv atitudinea vorbitorului față de acțiune.
Istorie
Distribuție geografică
Astăzi există patru grupuri mari:
Quechua I sau Waywash, cea mai întâlnită ramură a quechuei,[5]
Quechua II sau Wanp'una (Călător) este împărțită pe trei ramuri.
Număr de vorbitori
Argentina: 100.000
Bolivia: 2.100.000 (2001)
Brazilia: necunoscut
Columbia: 9.000 (etnolog)
Ecuador: între 500.000 și 1.000.000
Peru: 3.200.000 (1993)
Vocabular
Fonologie
Descrierea de mai jos se aplică dialectului Cuzco ; există diferențe mari pentru alte varietăți de quechua.
Vocale
Quechua folosește doar trei vocale: /a//i/ și /u/, asemănător cu limba aymara. Vorbitorii monolingvi pronunță aceste vocale [æ] [ɪ] și respectiv [ʊ], deși vocalele spaniole/a//i/ și /u/ pot fi folosite. Când vocalele apar lângă consoanele uvulare/q/, /qʼ/ și /qʰ/, sunt pronunțate [ɑ], [ɛ] și [ɔ].
Niciuna dintre oclusive și fricative nu sunt sonore; sonorizarea nu este fonemică în vocabularul nativ quechua al varietății moderne Cuzco.
Voiceless bilabial plosives
Pronunția fonemelor bazate pe consoane oclusive bilabiale surde în Quechua
Aproximativ 30% din vocabularul prezent în quechua modernă este preluat din limba spaniolă și este posibil ca unele sunete spaniole (cum ar fi f, b, d, g) să fi devenit fonemice, chiar și pentru vorbitorii monolingvi de quechua.
Sistemul de scriere
Gramatică
Pronumele personale
Number
Singular
Plural
Persoană
Întâi
Ñuqa
Ñuqanchik (inclusiv)
Ñuqayku (exclusiv)
A doua
Qam
Qamkuna
A treia
Pay
Paykuna
În quechua, există șapte pronume personale, șase dintre ele sunt cele comune multor limbi, eu, tu, el / ea, respectiv noi, voi și ei /ele, dar persoana întâi plural (noi) este nuanțată, existând două forme, cea care semnifică "noi cu tine/voi", numită inclusivă, respectiv cea care semnifică "noi fără tine / voi", numită exclusivă. Quechua adaugă, de asemenea, sufixul-kuna la persoanele a doua și a treia singular, qam și pay pentru a crea formele de plural qam-kuna și pay-kuna.
Adjective
Adjectivele în Quechua sunt întotdeauna plasate înaintea substantivelor. Ele sunt defective de gen și număr.
Numerale
Numerale cardinale. ch'usaq (0), huk (1), iskay (2), kimsa (3), tawa (4), pichqa (5), suqta (6), qanchis (7), pusaq (8), isqun (9), chunka (10), chunka hukniyuq (11), chunka iskayniyuq (12), iskay chunka (20), pachak (100), waranqa (1,000), hunu (1,000,000), lluna (1,000,000,000,000).
^Torero, Alfredo (), „La familia lingûística quechua”, América Latina en sus lenguas indígenas, Caracas: Monte Ávila, ISBN 9233019268
^Torero, Alfredo (), El quechua y la historia social andina, Lima: Universidad Ricardo Palma, Dirección Universitaria de Investigación, ISBN 9786034502109
Cusihuamán, Antonio, Diccionario Quechua Cuzco-Collao, Centro de Estudios Regionales Andinos "Bartolomé de Las Casas", 2001, ISBN 9972691365
Cusihuamán, Antonio, Gramática Quechua Cuzco-Collao, Centro de Estudios Regionales Andinos "Bartolomé de Las Casas", 2001, ISBN 9972691373
Mannheim, Bruce, The Language of the Inka since the European Invasion, University of Texas Press, 1991, ISBN 0292746636
Rodríguez Champi, Albino. (2006). Quechua de Cusco. Ilustraciones fonéticas de lenguas amerindias, ed. Stephen A. Marlett. Lima: SIL International y Universidad Ricardo Palma. [1]
Bibliografie
Adelaar, Willem F. H. Tarma Quechua: Grammar, Texts, Dictionary. Lisse: Peter de Ridder Press, 1977.
Bills, Garland D., Bernardo Vallejo C., and Rudolph C. Troike. An Introduction to Spoken Bolivian Quechua. Special publication of the Institute of Latin American Studies, the University of Texas at Austin. Austin: Published for the Institute of Latin American Studies by the University of Texas Press, 1969. ISBN 0292700199
Curl, John, Ancient American Poets. Tempe AZ: Bilingual Press, 2005.ISBN 1-931010-21-8 http://red-coral.net/Pach.html
Gifford, Douglas. Time Metaphors in Aymara and Quechua. St. Andrews: University of St. Andrews, 1986.
Harrison, Regina. Signs, Songs, and Memory in the Andes: Translating Quechua Language and Culture. Austin: University of Texas Press, 1989. ISBN 0292776276
Jake, Janice L. Grammatical Relations in Imbabura Quechua. Outstanding dissertations in linguistics. New York: Garland Pub, 1985. ISBN 082405475X
King, Kendall A. Language Revitalization Processes and Prospects: Quichua in the Ecuadorian Andes. Bilingual education and bilingualism, 24. Clevedon, UK: Multilingual Matters LTD, 2001. ISBN 1853594954
King, Kendall A., and Nancy H. Hornberger. Quechua Sociolinguistics. Berlin: Mouton de Gruyter, 2004.
Lara, Jesús, Maria A. Proser, and James Scully. Quechua Peoples Poetry. Willimantic, Conn: Curbstone Press, 1976. ISBN 0915306093
Lefebvre, Claire, and Pieter Muysken. Mixed Categories: Nominalizations in Quechua. Studies in natural language and linguistic theory, [v. 11]. Dordrecht, Holland: Kluwer Academic Publishers, 1988. ISBN 1556080506
Lefebvre, Claire, and Pieter Muysken. Relative Clauses in Cuzco Quechua: Interactions between Core and Periphery. Bloomington, Ind: Indiana University Linguistics Club, 1982.
Muysken, Pieter. Syntactic Developments in the Verb Phrase of Ecuadorian Quechua. Lisse: Peter de Ridder Press, 1977. ISBN 9031601519
Nuckolls, Janis B. Sounds Like Life: Sound-Symbolic Grammar, Performance, and Cognition in Pastaza Quechua. Oxford studies in anthropological linguistics, 2. New York: Oxford University Press, 1996. ISBN
Parker, Gary John. Ayacucho Quechua Grammar and Dictionary. Janua linguarum. Series practica, 82. The Hague: Mouton, 1969.
Sánchez, Liliana. Quechua-Spanish Bilingualism: Interference and Convergence in Functional Categories. Language acquisition & language disorders, v. 35. Amsterdam: J. Benjamins Pub, 2003. ISBN 1588114716
Weber, David. A Grammar of Huallaga (Huánuco) Quechua. University of California publications in linguistics, v. 112. Berkeley: University of California Press, 1989. ISBN 0520097327
Wright, Ronald, and Nilda Callañaupa. Quechua Phrasebook. Hawthorn, Vic., Australia: Lonely Planet, 1989. ISBN 0864420390
Legături externe
Format:Wikibookspar Format:Wiktionarylang
El Quechua de Santiago del Estero Arhivat în , la Wayback Machine., extensive site covering the grammar of Argentinian Quechua (in Spanish)
runasimi.de Multilingual Quechua website with online dictionary (xls) Quechua - German - English - Spanish.
Quechua Language and Linguistics an extensive site.
The Sounds of the Andean Languages Arhivat în , la Wayback Machine. listen online to pronunciations of Quechua words, see photos of speakers and their home regions, learn about the origins and varieties of Quechua.
CyberQuechua Arhivat în , la Wayback Machine., by the Quechua-speaking linguist Serafín Coronel Molina.
Multilingual Dictionary: Spanish - Quechua (Cusco, Ayacucho, Junín, Ancash) - Aymara Arhivat în , la Wayback Machine.
Toponimos del Quechua de Yungay, Peru Arhivat în , la Wayback Machine.
Sacred Hymns of Pachacutec
Quechua Network's Dictionary a very good one.
Quechua lessons (www.andes.org) in Spanish and English
Quechua course Arhivat în , la Wayback Machine. in Spanish, by Demetrio Tupah Yupanki (Red Científica Peruana)
Detailed map of the varieties of Quechua according to SIL (fedepi.org) Arhivat în , la Wayback Machine.
Quechua - English Dictionary: from Webster's Online Dictionary - the Rosetta Edition.
Ecuadorian Quechua - English Dictionary Arhivat în , la Wayback Machine.: from Webster's Online Dictionary - the Rosetta Edition.
Google Quechua
5 Quechua dictionaries online Arhivat în , la Wayback Machine.
Legături către articole similare
Format:Official languages of South America Format:Languages of Chile