Leopold I al Sfântului Imperiu Roman
Leopold I | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1][2][3][4][5] Viena, Monarhia Habsburgică[6] |
Decedat | (64 de ani)[1][2][3][4][5] Viena, Monarhia Habsburgică[7] |
Înmormântat | Cripta Capucinilor din Viena |
Părinți | Ferdinand al III-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman Maria Anna a Spaniei |
Frați și surori | Mariana de Austria Arhiducesa Maria Anna Josepha de Austria Eleonora Maria Josefa de Austria Ferdinand al IV-lea, Rege al Romanilor Carol Iosif al Austriei[*] |
Căsătorit cu | Claudia Felicitas de Austria (–)[8] Eleonora Magdalena de Neuburg (din ) Margarita Teresa de Spania (–) |
Copii | Maria Antonia de Austria Iosif I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman[9] Arhiducesa Maria Elisabeta de Austria Arhiducele Leopold Joseph de Austria[*][10] Maria Anna de Austria Maria Theresa de Austria Carol al VI-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman[9] Maria Magdalena de Austria Ferdinand Wenzel von Habsburg[*][[Ferdinand Wenzel von Habsburg ((1667-1668))|]][10] Johann Leopold von Habsburg[*][[Johann Leopold von Habsburg ((1670-1670))|]][10] ...încă 6 |
Religie | Biserica Catolică |
Ocupație | monarh compozitor |
Locul desfășurării activității | Viena (–)[11] |
Limbi vorbite | limba germană[12] limba latină limba spaniolă limba italiană |
Apartenență nobiliară | |
Titluri | conte |
Familie nobiliară | Casa de Habsburg |
Împărat al Sfântului Imperiu Roman | |
Domnie | 18 iulie 1658 – 5 mai 1705 |
Încoronare | 1 august 1658, Frankfurt |
Predecesor | Ferdinand al III-lea |
Succesor | Iosif I |
Rege al Ungariei | |
Domnie | 1655-5 mai 1705 |
Încoronare | 27 iunie 1655, Pressburg |
Predecesor | Ferdinand al IV-lea |
Succesor | Iosif I |
Rege al Boemiei | |
Domnie | 1656-5 mai 1705 |
Încoronare | 14 septembrie 1656, Praga |
Predecesor | Ferdinand al IV-lea |
Succesor | Iosif I |
Rege al Croației; Arhiduce de Austria | |
Domnie | 2 aprilie 1657– 5 mai 1705 |
Predecesor | Ferdinand al III-lea |
Succesor | Iosif I |
Semnătură | |
Modifică date / text |
Leopold I (n. , Viena, Monarhia Habsburgică – d. , Viena, Monarhia Habsburgică) aparținând Casei de Habsburg a fost împărat al Sfântului Imperiu Roman între 1658–1705. A fost de asemenea rege al Ungariei, Boemiei, Croației etc.[13][14]
Leopold este cunoscut de asemenea și prin conflictele sale cu Franța, prin Războiul de nouă ani și Războiul Spaniol de Succesiune. În acesta din urmă, el a sperat să pună în aplicare Tratatul celei de-a doua partiții, care dădea scaunul de domnie al Regatului Spaniei fiului său, Arhiducele Carol. Leopold a condus războiul extrem de bine, monarhia habsburgică obținând victorii decisive la Schellenberg și Blenheim. Ulterior morții sale, survenită în 1705, tronul a revenit fiului său cel mai mare, Iosif I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman.
Originea și studiile
A fost al doilea fiu al împăratului Ferdinand al III-lea și al Mariei Anna de Spania (fiica lui Filip al III-lea al Spaniei și a Margaretei de Austria).
A fost bunicul împărătesei Maria Terezia.
A fost educat și format pentru a urma o carieră bisericească, dar în urma decesului fratelui său mai mare, a devenit moștenitor al tronului.
Cariera politică
În 1655 a fost ales rege al Ungariei, în 1656 rege al Boemiei, în 1657 rege al Croației și în iulie 1658, la mai mult de un an de la decesul tatălui său, a fost ales împărat romano-german la Frankfurt, în ciuda intrigilor cardinalului francez Jules Mazarin care dorea să îl impună pe tronul imperial pe Ferdinand Maria, prinț elector de Bavaria, pentru a opri ascensiunea Habsburgilor.
Politica ecleziastică
Împăratul Leopold I a acordat privilegii deopotrivă creștinilor uniți cu Roma (așa numitele diplome leopoldine), cât și ortodocșilor. Aceștia din urmă au primit dreptul de liberă alegere a mitropolitului, precum și dreptul de a avea mai multe episcopii. În baza așa numitelor privilegii ilirice emigranții sârbi în frunte cu patriarhul Arsenie al III-lea Crnojevic au părăsit teritoriul aflat sub stăpânire otomană și s-au așezat în ținutul Sirmiei, administrat de austrieci. Pe baza privilegiilor leopoldine sediul mitropoliei ortodocșilor sârbi a fost mutat anul 1713 de la Krusedol la Carloviț.[15]
Note
- ^ a b c d Leopold I, Holy Roman Emperor, SNAC, accesat în
- ^ a b c d Leopold I, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b c d Leopold I von Österreich, Holy Roman Emperor, The Peerage, accesat în
- ^ a b c d Leopold Habsburg, Find a Grave, accesat în
- ^ a b c d Habsburg, Leopold I. (deutscher Kaiser) (BLKÖ)[*][[Habsburg, Leopold I. (deutscher Kaiser) (BLKÖ) (entry in the Biographisches Lexikon des Kaiserthums Oesterreich (vol. 6, p. 418))|]] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ „Leopold I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ „Leopold I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ https://data.matricula-online.eu/de/oesterreich/wien/01-hofburgpfarre/01%252C2-02/?pg=5 Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ a b Union List of Artist Names, , accesat în
- ^ a b c The Peerage
- ^ RKDartists, accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ Titulatura completă, în facsimil (în latină)
- ^ Titulatura în facsimil (în germană)
- ^ de Tischler, Ulrike (). Die habsburgische Politik gegenüber den Serben und Montenegrinern. München: Oldenbourg. ISBN 978-3-486-56525-6. Pag. 294
Vezi și
|