Ioan Alexandru Lapedatu

Ioan Alexandru Lapedatu
Date personale
Născut	6 iulie 1844 Colun, România
Decedat	6 aprilie 1878 (33 de ani) Brașov, Austro-Ungaria
Cetățenie	România
Ocupație	redactor[*]​ poet
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Studii	Université libre de Bruxelles[*]​
Modifică date / text

Ioan Alexandru Lapedatu (n. 6 iulie 1844, Colun, județul Sibiu – d. 6 aprilie 1878, Brașov) a fost un poet, prozator și publicist român transilvănean, reputat profesor de limbi clasice.^[1]

Urmează cursurile secundare la Liceul Romano-Catolic din Sibiu. Obține o bursă a societății „Transilvania”, fiind unul dintre primii studenți ardeleni care studiază la Paris (1868-1870). Își ia doctoratul în litere și filosofie, în 1871, la Bruxelles. Va fi apoi profesor de limbi clasice la Liceul Ortodox din Brașov.

În 1877, la Sibiu, Ioan Alexandru Lapedatu a editat împreună cu Visarion Roman „Albina Carpaților”, foaie beletristică, științifică și literară.^[2]

A publicat poezii, narațiuni istorice, piese de teatru, basme, adesea de inspirație patriotică, dar de valoare modestă, în revistele „Familia”, „Orientul latin”, „Albina Carpaților” (pe care a condus-o ca director), „Traian” ș.a.

A avut doi fii gemeni, Alexandru, viitorul istoric, și Ion, viitor economist și om politic.

A fost amic al lui Mihai Eminescu.

În toamna lui 1866, aflat într-o vizită prin Avrig, Eminescu se va revedea (îl cunoscuse în 1864) cu Ioan Al. Lăpedatu. Eminescu locuiește în Sibiu câteva zile, la Ioan Al. Lăpedatu, lângă Biserica dintre Brazi.

• Încercări în literatură, Brașov, 1874 (volum reeditat, în 1976, la Editura Dacia din Cluj, de D. Vatamaniuc)
• Nuvele istorice, prefață de Andrei Bârseanu, vol. I-II, Sibiu, 1905-1906

• Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, București, Editura Academiei, 1979
• Ioan Opriș: Alexandru Lapedatu în cultura românească, 363 p., București, Ed. Științifică, 1996
• Ioan Opriș: Alexandru Lapedatu și contemporanii săi, 275 p. Cluj-Napoca, Ed. Albastră, 1997