Hripsime Djanpoladjian
Hripsime Djanpoladjian | |
Date personale | |
---|---|
Născută | Republica Democrată Armeană |
Decedată | (85 de ani) Sankt Petersburg, Rusia |
Înmormântată | Cimitirul Smolenski[*] |
Căsătorită cu | Boris Piotrovski |
Copii | Mihail Piotrovski[*][[Mihail Piotrovski (Russian Orientalist)|]] |
Cetățenie | Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Rusia |
Ocupație | armenologist[*][[armenologist (scholar of Armenian studies)|]] epigrafist[*] medieval archaeologist[*][[medieval archaeologist (archaeologist specialising in the material remains of the Middle Ages)|]] |
Limbi vorbite | limba rusă |
Activitate | |
Alma mater | Erewani petakan hamalsaran[*][[Erewani petakan hamalsaran (university)|]] Erewani petakan hamalsaran[*][[Erewani petakan hamalsaran (university)|]] |
Organizație | Institut istorii materialnoi kulturî RAN[*][[Institut istorii materialnoi kulturî RAN (research institute in Saint Petersburg, Russia)|]] Institut arheologii RAN[*][[Institut arheologii RAN (research institute of the Russian Academy of Sciences in Moscow, Russia)|]] USSR Academy of Arts[*][[USSR Academy of Arts |]] Muzeul Ermitaj Hayastani patmowt’yan t’angaran[*][[Hayastani patmowt’yan t’angaran (museum in Yerevan)|]] |
Modifică date / text |
Hripsime Djanpoladjian (în rusă Рипсимэ Микаэловна Джанполадян-Пиотровская, transliterat: Ripsime Mikaelovna Djanpoladian-Piotrovskaia, în armeană Հռիփսիմե Ջանփոլադյան; n. , Republica Democrată Armeană – d. , Sankt Petersburg, Rusia) a fost o arheologă și epigrafistă sovietică, originară din Armenia.
Biografie
S-a născut în anul 1918 pe drumul spre Tbilisi, ca urmare a faptului că familia ei încerca să scape de Genocidul Armean.[1] Părinții ei, care se numeau Mikael și Iranianak, aveau deja un fiu pe nume Gurgen.[2] Familia ei era bogată ca urmare a faptului că deținea o licență de exploatare a zăcămintelor de sare din Nahicevan.[1]
Părinții ei s-au mutat la Erevan, după instaurarea puterii sovietice în Armenia. După absolvirea școlii secundare, Hripsime a decis să studieze arheologia la Universitatea de Stat din Erevan.[3] A absolvit cursurile universitare în 1940,[4] după care a fost inclusă în echipa de arheologi care efectua săpături în ruinele cetății Teishebaini de pe dealul Karmir-Blur.[3] În timpul acestor săpături arheologice l-a întâlnit pe viitorul ei soț, arheologul rus Boris Piotrovski.[3] Hripsime Djanpoladjian a descoperit o figurină a zeului urartian al războiului, iar cultura urartiană a devenit specialitatea lui Piotrovski.[3] Cei doi arheologi s-au căsătorit la Erevan în 1944, iar fiul lor Mihail Piotrovski s-a născut acolo.[3]
Hripsime Djanpoladjian a murit în 2004, după o lungă boală, și a fost înmormântată în cimitirul Smolenska din Sankt Petersburg, lângă soțul ei.[5]
Carieră
În 1948 Hripsime Djanpoladjian și-a susținut teza de doctorat în arheologie, intitulată „Mkhitar Gosh și Mănăstirea Nor Getik”, care a examinat multe dintre inscripțiile descoperite acolo.[4] Interesul ei pentru epigrafie a continuat și în perioada următoare, iar în anul 1977 Hripsime Djanpoladjian a publicat, împreună cu Suren Avagyan, un nou catalog de inscripții armene.[6] Ea a lucrat la Institutul de Arheologie al Academiei de Arte a URSS și la Departamentul Oriental al Muzeului Ermitaj.[3] Pe lângă propriile sale cercetări cu privire la Armenia medievală, ea a editat toate lucrările științifice ale soțului ei (printre care și o istorie enciclopedică a Muzeului Ermitaj), inclusiv jurnalele, notele de călătorie și autobiografia lui.[3]
Săpăturile de la Dvin
Studiul istoric al lui Hripsime Djanpoladjian cu privire la săpăturile efectuate în 1951 în situl Dvin au demonstrat că acel oraș a fost un centru important al producției de sticlă în epoca medievală.[4] Acest studiu a contribuit la creșterea interesului pentru industria sticlei din orașul Dvin în perioada cuprinsă între secolul al IX-lea și secolul al XIII-lea, cu un accent deosebit pe comerțul cu Orientul Mijlociu.[7] Ea a reușit să demonstreze că meșterii armeni copiau obiectele de sticlărie de producție siriană.[8]
- Soțul: Boris Piotrovski
- Fiul: Mihail Piotrovski
- Situl arheologic de pe dealul Karmir Blur
- Idolul de la Karmir Blur
- Mormântul lui Mkhitar Gosh
- Ruinele orașului antic Dvin, 2019
Note
- ^ a b „Ruben Angaladian”. www.bvahan.com. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Михаил Пиотровский - историю жизни читать тут”. AURORA PRIZE (în rusă). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c d e f g „Скончалась Рипсимэ Джанполадян-Пиотровская”. www.museum.ru. Accesat în .
- ^ a b c „Hripsime Janpoladyan's 100th Birthday” (PDF). Historical-Philological Magazine.
- ^ „ПИОТРОВСКИЙ Борис Борисович (1908-1990)”. funeral-spb.narod.ru. Accesat în .
- ^ Ավագյան, Սուրեն Արտեմի; Ջանփոլադյան, Հռիփսիմե Միքայելի; Հնագիտության և ազգագրության ինստիտուտ ՀՍՍՀ ԳԱ, ed. (). Դիվան հայ վիմագրության ։: Պր. 6-րդ ։ Իջևանի շրջան. Երևան ։: ՀՍՍՀ ԳԱ հրատ.
- ^ Ջանփոլադյան, Հռիփսիմե Միքայելի (). Առաքելյան, Բաբկեն Նիկոլայի, ed. Դվինի միջնադարյան ապակին IX-XIII դդ. =: Средневековое стекло Двина IX-XIII вв. Հայաստանի հնագիտական հուշարձանները № 7. ՀՍՍՀ ԳԱԱ. Երևան: ՀՍՍՀ ԳԱ հրատարակչություն.
- ^ „"Двор у нас был чудесный": Михаил Пиотровский о детстве в Ереване”. Армянский музей Москвы и культуры наций (în rusă). Accesat în .