Aflorimentul de gresii și granit de la Cosăuți

Aflorimentul de gresii și granit de la Cosăuți
Categoria III IUCN (Monument al naturii)
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
Poziția Raionul Soroca
Republica Moldova
Coordonate48°12′22″N 28°15′03″E ({{PAGENAME}}) / 48.20613°N 28.250892°E
Suprafață2 ha  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Aflorimentul de gresii și granit de la Cosăuți este un monument al naturii de tip geologic sau paleontologic în raionul Soroca, Republica Moldova. Este amplasat pe versantul de vest al carierii părăsite din satul Cosăuți, de-a lungul drumului care leagă cariera de granit cu cea de gresii. Are o suprafață de 2 ha. Obiectul este administrat de SA Cariera de granit și pietriș din Soroca.[1]

Descriere

Monumentul natural reprezintă un afloriment al stratelor de Cosăuți, format din gresii cu intercalații rare de gresii grosiere și argile nisipoase. Gresiile de Cosăuți reprezintă roci sedimentare ale proterozoicului superior, care aflorează la suprafața scoarței terestre. Ele ating 15 m în grosime. Spre ravena meridională grosimea scade, iar la fiecare 50-60 m de-a lungul faliei albiei Nistrului se observă fisuri verticale, care demonstrează influența tectonicii în formarea și localizarea albiei fluviului.

Termenul de „straturi de Cosăuți” ale vendianului inferior a fost propus în calitate de unitate stratigrafică de Theodor Văscăuțanu în 1931. Conform schemei stratigrafice regionale, acestea fac parte din formațiunea de Derlovsk. În stratele de Cosăuți au fost identificate amprente ale viețuitoarelor din proterozoicul superior, cum ar fi Protosphaeridium densum, P. tuberculiferum, P. laccatum, P. flexuosum, Favososphaeridium favosum, Turuchanica ternata, T. olara ș.a.

Profilul geologic

Profilul geologic al aflorimentului prezintă următoarele secțiuni:

Nr. Grosime (m) Denumire
1 10,2 m gresii microgranulate, cu stratificare orizontală
2 1,6 m gresii cenușii, micro- și mezogranulate
3 8,9 m gresii microgranulate cu cristale de pirită, fisurate
4 4,3 m gresii microgranulate cu cristale de pirită

Utilitate economică

Aceste coloane albe de la mănăstirea Cosăuți sunt confecționate din piatră de Cosăuți

Gresiile din acest monument natural servesc ca materie primă decorativă la confecționarea diferitor obiecte. În Moldova, dar și peste hotare, ele sunt cunoscute sub denumirea generică „piatra de Cosăuți”.

Statut de protecție

Obiectivul a fost luat sub protecția statului prin Hotărîrea Sovietului de Miniștri al RSSM din 13 martie 1962 nr. 111, iar statutul de protecție a fost reconfirmat prin Hotărîrea Sovietului de Miniștri al RSSM din 8 ianuarie 1975 nr. 5 și Legea nr. 1538 din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat. Deținătorul funciar al monumentului natural este SA Cariera de granit și pietriș din Soroca.

Demonstrând influența tectonicii în formarea văii fluviului Nistru în zona respectivă și dezvăluind unele procese naturale petrecute milioane de ani în urmă, aflorimentul prezintă interes științific la nivel regional, din punct de vedere structural, litologic și stratigrafic.

Conform situației din anul 2016, lipsește un panou informativ cu descrierea obiectului protejat.

Galerie de imagini

  • Exponate ale Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău provenite de la Cosăuți
  • Gnais
    Gnais
  • Cuarțit
    Cuarțit
  • Scoarță de alterație pe granite
    Scoarță de alterație pe granite
  • Gresie cu impresiuni de Nemiana simplex
    Gresie cu impresiuni de Nemiana simplex
  • Gresie macrogranulată (stânga) și microstratificată (dreapta)
    Gresie macrogranulată (stânga) și microstratificată (dreapta)
  • Metabazit cu lentile mici de calcifir (stânga) și scarnoid (dreapta)
    Metabazit cu lentile mici de calcifir (stânga) și scarnoid (dreapta)
  • Rocă micacee
    Rocă micacee
  • Baritină
    Baritină
  • Druze de calcit
    Druze de calcit
  • Scoarță de alterație pe granite cu druză de calcit (stânga) și pe gabrouri (dreapta)
    Scoarță de alterație pe granite cu druză de calcit (stânga) și pe gabrouri (dreapta)
  • Spat de Islanda
  • Granit
    Granit
  • Gabro-norit cu vinișoare de amfibolit și cristale de cuarț fumuriu
    Gabro-norit cu vinișoare de amfibolit și cristale de cuarț fumuriu
  • Gnaisuri
    Gnaisuri

Referințe

  1. ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Arhivat din original la . Accesat în . 

Bibliografie

  • Postolache, Gheorghe; David, Anatolie; Pascari, Viorica; Nicora, Igor (). Ariile protejate din Moldova. Academia de Științe a Moldovei, Institutul de Ecologie și Geografie, Institutul de Zoologie et al. Vol. 1: Monumente ale naturii: geologice, paleontologice, hidrologice, pedologice. Stiința. pp. 38–39. ISBN 978-9975-85-058-2. 


v  d  m
Monumente ale naturii de tip geologic sau paleontologic din Republica Moldova
 
Regiunea de nord
Raionul Briceni Cheile Butești
Raionul Drochia
Raionul Edineț
Raionul Florești
Raionul Glodeni
Raionul Ocnița
Raionul Rîșcani
Raionul Sîngerei
Raionul Soroca
 
Regiunea de centru
Raionul Anenii Noi Vâlceaua „La Humărie”
Raionul Călărași
Raionul Criuleni
Raionul Dubăsari
Raionul Ialoveni
Raionul Nisporeni
Raionul Orhei
Raionul Rezina
Raionul Strășeni
Raionul Șoldănești
Raionul Ungheni
Transnistria
 
Regiunea de sud
Raionul Cahul Aflorimentul de argile etuliene de lângă satul Etulia
Raionul Cantemir
Raionul Căușeni
Raionul Cimișlia
Găgăuzia
Raionul Ștefan Vodă
Raionul Taraclia
Materiale media legate de monumente ale naturii de tip geologic sau paleontologic din Republica Moldova la Wikimedia Commons · Harta monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic la Wikidata